Dr. Don Lincoln are o experiență de 30 de ani în cercetarea legilor naturii, fiind un om de știință în laboratorul Fermilab. El este coautorul a numeroase lucrări științifice, inclusiv legate de descoperirea quarkului top și a bosonului Higgs. Fapt interesant, el a fost mensan, iar soția lui este încă în Mensa.
R: Cum ajunge cineva să fie om de știință?
DL: Oricine poate ajunge om de știință. Pentru asta, trebuie parcurs drumul liceu-universitate-masterat-doctorat. Toate aceste durează cam 15-20 de ani. De cele mai multe ori, apoi urmează doi ani de postdoctorat. Deja după terminarea universității devii om de știință, în rest doar devii din ce în ce mai bun.
R: Cum se desfășoară o cercetare?
DL: În primul rând, îți trebuie o idee. Această idee trebuie apoi verificată prin observații, experimente. Dacă totul e bine, putem formula o primă ipoteză. Cu ajutorul acestei ipoteze putem prezice rezultatele unor observații sau experimente noi. Dacă și aceste preziceri sunt corecte, putem spune că avem o teorie științifică. Spre deosebire de limbajul cu zi de zi, în știință cuvântul „teorie” înseamnă o idee demonstrată prin experimente.
R: Este ușor să aveți asemenea idei?
DL: Așa cum am obiceiul să le spun studenților mei, când mă trezesc am zece idei, iar după ce mă spăl am aruncat unsprezece. Există multe idei, însă doar puține rezistă o verificare mai serioasă.
R: Cum funcționează un jurnal științific?
DL: Jurnalele științifice, precum Nature, funcționează pe bază de peer-review. Asta înseamnă că atunci când cineva le trimite un articol, editorii transmit articolul unor specialiști în acel domeniu, care au mai publicat în jurnal. Aceștia verifică dacă totul este corect, punând întrebări celui care a scris, până se clarifică totul. Doar după acest moment va apare articolul.
R: Cam cât de des sunt acceptate articolele în Nature?
DL: Aproximativ 20% din articolele trimise sunt acceptate. Restul sunt trimise înapoi pentru clarificări și pentru corectări.
R: Care sunt cele mai bune jurnale științifice în domeniul fizicii?
DL: Unul dintre cele mai renumite este Nature, însă aceasta nu se ocupă doar cu fizica, așa că articolele în această temă au un spațiu mai restrâns. Jurnalul cel mai bun, care se ocupă special cu fizica este Physics Letters A și B. A se ocupă mai ales cu fizica materiei condensate, fizică teoretică, știință neliniară, fizică matematică și computațională, fizică generală, fizică atomică, fizica plasmei și fluidelor, fizică optică, fizică biologică și nanoștiință, iar Physics Letters B se ocupă cu fizica nucleară, fizica teoretică nucleară, fizica experimentală și teoretică la energii mari, precum și cu astrofizică.
R: Uneori apar în media câteva teorii științifice mai extravagante, de exemplu, ideea lui Avi Loeb de la Universitatea din Harvard, care s-a jucat cu presupunerea conform căreia Oumuamua, corpul ceresc care a vizitat sistemul nostru solar, ar fi o navă extraterestră. Ce părere aveți despre aceasta?
DL: Da, unor oameni de știință le place să se joace cu idei nonconformiste. Asta nu înseamnă că ar crede cineva că Oumuamua ar fi o navă extraterestră, însă ideea este una interesantă. Câteodată este bine să ne ocupăm și cu asemenea idei. Nu pentru că ar fi adevărate, ci pentru a ne stimula interesul și pentru a populariza știința.
Don Lincoln at TED@NewYork talent search. June 7, 2012. New York, NY. Photo: Ryan Lash