Contopirea cu tehnologia, Neuralink și editarea genetică

Contopirea cu tehnologia și inteligența artificială par a fi un subiect destul de controversat și un pic mai real în fiecare zi, multe persoane fiind de părere că tehnologia este deja integrată în viața noastra, dar la un nivel extern.

 

În momentul de față, aproape fiecare secundă din zi ne pune în contact cu cipuri, algoritmi și instrumente de monitorizare a preferințelor și obiceiurilor noastre. Interacționăm cu tehnologia pentru a menține legătura cu cei dragi, pentru a găsi dragoste, pentru a organiza proteste, pentru a decide viitorul țării și pentru a învăța. Nici somnul nu ne înlătură de tehnologie pe câțiva dintre noi, care decid să doarmă la mână cu o brățară sau ceas smart, menite să monitorizeze funcțiile vitale în timpul somnului și calitatea acestuia. Viața este mult mai ușoară datorită sistemelor smart home, care pot interacționa cu lumina, termostatul și camerele video instalate fără ca noi să depunem prea mult efort sau prin produsele activate doar prin sunet, unde este de ajuns să punem o întrebare în gura mare pentru a primi un răspuns.

Datorită tuturor acestor beneficii și îmbunătățiri ale stilului de viață, nu este greu de imaginat un viitor în care toate aceste opțiuni vor putea fi implantate în corpul persoanelor doritoare. Un exemplu clar este metoda de plată cu telefonul mobil, anumite persoane ducând această opțiune un pas mai departe prin introducerea unui microcip sub piele pentru a putea plăti cu „mâna” și nu cu telefonul sau cardul. Alte exemple mult mai numeroase dar totuși controversate sunt microcipurile implantate din motive medicale, acestea conținând informații precum numele, adresa, grupa de sânge și istoricul medical. Probabil că în cazul nostru un astfel de microcip ar înlătura nevoia de a căra cardul de sănătate după noi? Sau buletin? Sau card bancar după exemplul de mai sus? În orice caz, tiparul curent pare a fi „de ce să cari, când poți să porți?”, evitând astfel puținele deranjuri sau acțiuni în plus încă existente sub ideea de eficiență.

 

Neuralink și viitorul lui – Elon Musk

Neuralink reprezintă demersul cel mai cunoscut și recent de a ghida lumea spre un viitor bazat și mai mult pe inteligență artificială. Condus de Elon Musk, fondatorul SpaceX si CEO Tesla, care a menționat în nenumărate rânduri că oamenii trebuie să se contopească cu inteligența artificială pentru a nu deveni irelevanți în era AI, Neuralink are ca obiectiv vindecarea persoanelor cu diferite probleme medicale, cum ar fi paralizia sau pierderea auzului, prin implantarea unui cip în creier.

Cu toate că există deja în domeniul medical diferite instrumente și dispozitive care încearcă să ofere un anumit nivel de independență persoanelor afectate, Musk dorește ca Neuralink să poată interacționa și cu memoria, să stocheze amintirile precum stocăm informațiile în cloud și să interacționeze cu alte dispozitive electronice fără a le atinge.

Într-o demonstraţie de pe 28 August 2020, Musk a prezentat capacitatea curentă a dispozitivului și siguranța acestuia folosind 3 porci sănătoși. Primul porc nu a avut contact deloc cu Neuralink, acesta având rolul de control; al doilea porc a avut Neuralink implantat, apoi înlăturat, acesta având rolul de a arăta că interacțiunea cu cipul și îndepărtarea acestuia nu prezintă efecte secundare; iar al treilea porc a avut implantat cipul în creier, interacțiunea acestuia cu mediul înconjurător oferind informații în timp real expuse direct pe ecranul evenimentului.

Evoluând de la primul model conceput, care era situat în spatele urechii, acest model nou de cip are mărimea unei monede și este implantat în craniul pacientului, firele acestuia intrând apoi în creier. Interfața creier-computer funcționează prin utilizarea dispozitivelor electronice care trimit semnale neuronilor țintă, Neuralink fiind capabil să citească 1024 de canale de informații, comparativ cu dispozitivele medicale aprobate pentru uz medical, care pot citi aproximativ 100.

 

Implicații medicale

Într-un viitor nu prea îndepărtat, Neuralink și alte dispozitive asemănătoare ar putea fi folosite pentru a trata sau vindeca anumite afecțiuni neurodegenerative cum ar fi boala Alzheimer, Boala Huntington și Parkinson. Chiar dacă dorința lui Musk este de a accesa memoria și de a trata paralizia și alte afecțiuni, trebuie menționat că toate aceste obiective sunt încă greu de realizat. Cu toate acestea însă, dorința oamenilor de a evolua, de a se schimba sau de a se perfecționa nu se limitează doar la robotică și inteligență artificială, mulți dintre ei apelând la modificări genetice pentru a atinge obiectivul dorit.

 

Modificări genetice, CRISPR și primii bebeluși modificați

În 2018 cercetătorul He Jiankui a creat o undă de șoc în lumea științifică, după ce a  experimentat cu tehnologia de editare genetică CRISPR/Cas 9 pe embrioni umani, doi dintre aceștia fiind duși la termen și rezultând în primii bebeluși modificați genetic, Lulu și Nana. Modificările genetice aduse gemenilor au avut ca obiectiv protejarea acestora de virusul HIV pe tot parcursul vieții, prin reproducerea unei mutații specifice a genei CCR5, o mutație găsită la unele persoane care au imunitate față de acest virus. Cu toate acestea, însă, cercetătorul și colegii săi au reușit să creeze doar modificări similare, nu identice, ceea ce pune sub semnul întrebării rezistența la HIV a gemenilor.

În altă parte a lumii, geneticianul de la Harvard George Church a creat o listă ce conține numeroase mutații genetice posibile și rezultatul acestora. Tabelul cuprinde argumente pro și contra fiecărei mutații, cum ar fi mutaţia genei LRP5, care ar putea oferi oase mai puternice, dar ar putea diminua flotabilitatea în apă, sau dezactivarea genei PCSK9, care ar putea reduce riscul de apariție a bolilor coronariene, dar ar crește riscul de dezvoltare a diabetului sau a tulburărilor cognitive.

Chiar dacă editarea genetică sigură și contopirea umană cu tehnologia și inteligența artificială se află încă în stadiile incipiente, acțiunile de până acum produc deja o imagine a viitorului spre care ne îndreptăm, fie că suntem de acord cu el sau nu.

 

Kara Ion Aloiz – Asistent Medical și scriitor independent pe nișă medicală

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *